Un astfel de proces este BIM (Building Information Modelling), care se poate adopta cu succes în cadrul unui proiect, dezvoltând și întreținând relația între Actori - Tehnologi, Arhitecți, Ingineri, Beneficiar - informațiile fiind gestionate pe un model 3D unic și pe o platformă de date comună CDE (Common Data Environment).
Articolul își propune să prezinte câteva dintre reperele având caracter de unicat ale proiectului, care au fost provocările pe care echipa de proiectare a trebuit să le depășească pentru respectarea termenelor de livrare a documentațiilor tehnice impuse de Beneficiar și care sunt perspectivele realizării investiției, odată cu darea în exploatare a terminalului.
1. Introducere
În perioada premergătoare edificării terminalului de cereale, DANA 80 din Portul Constanța Sud era utilizată preponderent pentru depozitarea minereului de fier descărcat de pe navele Post Panamax și Cape Size. Suprafața de teren din spatele DANEI 80 era spațiu liber și parțial ocupat de filele uscat și apă ale căilor de rulare aferente podurilor descărcătoare, de benzile
transportoare în depozit și de prestoc.
Terminalul de cereale pe care S.C. COMVEX S.A. și-l dorea ca element în strategia de dezvoltare, reprezenta o necesitate și pentru creșterea traficului de cereale din Portul
Constanța.
2. Informații generale
În Portul Constanța Sud mai sunt și alte terminale, însă caracterul de unicat al terminalului din DANA 80 este acela că face posibilă eliminarea transbordului direct în traficul de cereale, creând astfel posibilitatea încărcării directe a navelor mari (35.000 – 40.000 tdw, chiar și a celor cu o capacitate de 65.000 tdw). Această facilitate se datorează frontului de acostare fundat la adâncime mare (-19,00m) a cheului de la DANA 80.
Terminalul de cereale se caracterizează printr-o suprafață desfășurată de aproximativ 60.000 m2, pe care sunt dispuse celule de depozitare cereale având înălțimea maximă de 35 m dată de cota superioară a benzilor transportoare de peste acestea. Accesul în terminal din căile de acces public se face auto, CF și pietonal, iar recepția cerealelor se poate realiza prin trei canale de transport diferite: barje, vagoane și autocamioane.
Terminalul de cereale a fost proiectat să ofere o mare flexibilitate, făcând posibilă operarea pe șapte fluxuri simultane: descărcare barje, descărcare vagoane, descărcare autocamioane (prim grup de recepție), descărcare autocamioane (al doilea grup de recepție), încărcare nave (primul încărcător), încărcare nave (al doilea încărcător) și recirculare marfă dintr-o celulă în alta.
Informatiile complete le gasiti AICI.